Declaratia unica precompletata: Cum o accesezi, limite si riscuri practice

Formularul poate fi accesat exclusiv prin intermediul contului din Spatiul Privat Virtual. Contribuabilul trebuie sa intre in sectiunea dedicata depunerii Declaratiei unice si sa selecteze formularul aferent anului 2026. Procesul este declansat prin optiunea de preluare a datelor existente in sistem.
Ulterior, contribuabilul este ghidat printr-un flux structurat, in care sunt prezentate sursele de venit identificate de ANAF si optiunile de includere a acestora in declaratie.

Mecanismul nu presupune o completare automata in sensul clasic, ci mai degraba o preluare asistata a datelor. Sistemul propune informatii disponibile in bazele ANAF, iar contribuabilul decide daca acestea sunt corecte si complete.

Pentru fiecare tip de venit, exista posibilitatea de:

• preluare a datelor cu sume, acolo unde acestea sunt disponibile
• preluare fara valori, doar ca referinta informationala
• omiterea sursei de venit din formular

De exemplu, in cazul veniturilor din investitii raportate de platitori prin declaratii informative, sistemul poate afisa valori concrete. In schimb, pentru alte categorii de venituri, informatiile sunt limitate la identificarea sursei, fara detalii financiare.

De asemenea, acolo unde ANAF nu dispune de suficiente date, sistemul semnaleaza explicit imposibilitatea determinarii automate a veniturilor.

Datele precompletate provin din mai multe surse administrative, corelate la nivelul autoritatii fiscale. Printre cele mai relevante se numara:

• declaratiile informative depuse de platitori, precum D205 sau D112
• declaratiile anterioare depuse de contribuabili (D212)
• declaratiile pentru asocieri fara personalitate juridica (D204)
• evidenta contractelor de inchiriere
• registrul contribuabililor

Aceasta integrare explica de ce gradul de detaliu difera de la un tip de venit la altul. In situatiile in care exista raportare de catre terti, informatiile sunt mai consistente. In lipsa acesteia, sistemul se limiteaza la identificarea activitatii.

Noutatea nu este doar tehnica, ci si functionala. Declaratia unica nu mai este construita integral de contribuabil, ci porneste de la un set de date deja existente.

Astfel, accentul se muta din zona de completare efectiva in zona de verificare si validare. Contribuabilul devine, intr-o masura mai mare, un „validator” al informatiilor detinute de ANAF.

In paralel, autoritatea fiscala beneficiaza de o capacitate sporita de corelare a datelor, ceea ce permite identificarea mai rapida a eventualelor diferente intre veniturile declarate si cele raportate de terti.

Pe termen mai lung, acest mecanism poate contribui la o mai buna aliniere a informatiei fiscale si la reducerea neconcordantelor.

Desi util, sistemul nu acopera integral toate situatiile.
In cazul activitatilor independente, de exemplu, ANAF poate identifica existenta activitatii, dar nu poate determina venitul realizat sau baza de calcul. Aceste elemente raman in responsabilitatea contribuabilului.
In mod similar, veniturile obtinute din strainatate nu sunt, in lipsa unor raportari automate, incluse in sistem si trebuie introduse manual.
Un alt aspect important tine de dependenta fata de datele raportate de terti. Erorile din declaratiile informative se vor reflecta automat in formularul precompletat.

Exista si un risc de interpretare gresita: faptul ca o informatie apare in sistem poate fi perceput ca o confirmare a corectitudinii acesteia, desi, in realitate, datele pot fi incomplete sau inexacte.

Chiar daca forma declaratiei evolueaza, responsabilitatea juridica nu se modifica. Contribuabilul este in continuare obligat sa verifice informatiile, sa corecteze eventualele erori si sa declare veniturile care nu apar in sistem.
In situatiile in care apar neconcordante, se impune depunerea unei declaratii rectificative.

Declaratia unica precompletata marcheaza un pas relevant in procesul de digitalizare a administratiei fiscale. Desi aduce un nivel mai ridicat de transparenta si poate simplifica anumite etape, sistemul nu elimina necesitatea unei analize atente a datelor.

In forma actuala, precompletarea functioneaza ca un instrument de sprijin, nu ca o solutie completa. Eficienta sa depinde de calitatea informatiilor disponibile si de modul in care acestea sunt verificate de contribuabil.

In acest context, procesul declarativ capata o dimensiune mai pronuntat analitica. In special pentru persoanele cu venituri din mai multe surse sau din afara Romaniei, validarea informatiilor devine esentiala.

In practica, diferenta dintre o declarare corecta si una incompleta nu mai este data de completarea formularului, ci de intelegerea si interpretarea corecta a datelor. Iar in astfel de situatii, implicarea unui specialist poate contribui semnificativ la o conformare fiscala corecta.

Autor: Derscariu Radu Cristian, Consultant fiscal
Sursa: PortalContabilitate.ro